Structura Conducere Declaratii de avere si interese 2009 Unitati sanitare cu paturi Serviciul judetean de ambulanta Comitetul judetean de gripa Declaratii de avere si interese 2010 Declaratii de avere si interese 2011 Declaratii de avere si interese Ambulanta Tulcea Declaratii de avere si interese 2012 Declaratii de avere si interese 2013 Declaratii de avere si interese 2014 Declaratii de avere si interese 2015 Declaratii de avere si interese 2016 Declaratii de avere si interese 2017 Declaratii de avere si interese 2018 Declaratii de avere si interese 2019 Organigrama Legislatie Legislatie in vigoare Regulamente Biostatistica si informatica Raportul calitatii apei potabile 2015 Raportul calitatii apei potabile 2016 Calitatea apei de imbaiere - GURA PORTITEI 2016 Calitatea apei de imbaiere - LAC CIUPERCA 2016 Calitatea apei de imbaiere 2017 Situatia sistemelor de apa potabila 2017 Calitatea apei de imbaiere - GURA PORTITEI 2017 Calitatea apei de imbaiere - LAC CIUPERCA 2017 Raportul calitatii apei potabile 2014 Calitatea apei de imbaiere - LAC CIUPERCA 2018 Calitatea apei de imbaiere - GURA PORTITEI 2018 APE DE ÎMBĂIERE 2019 Autorizatii Raport de activitate Buget de venituri si cheltuieli Buget de stat 2010 Buget de venituri proprii 2010 File Buget Anul 2011 Situatia Platilor Zilnice DSP Situatie plati zilnice Ambulanta Buget DSP anul 2012 Buget DSP 2013, initial Buget DSP 2014 Buget DSP 2015 Buget DSP 2016 Buget DSP 2017 Buget DSP 2018 Buget DSP 2019 Programe nationale Imunizari Boli transmisibile Promovare a sanatatii Boli netransmisibile Evaluarea efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sanatate Asistenta medicala Alerta internationala privind gripa Gripa aviara 2005/2007 Gripa sezoniera Recomandari gripa Formulare raportari Resurse umane Certificare europeana Comunicate Anunt important Control in sanatate Informatii Publice Spitalul Tichilesti Spital Orasenesc Macin Achizitii publice DSPJ Tulcea Venituri Nete Salariale Lunare-Conform Ordinului MS 591 DIN 27.05.2010 Venituri Nete Ambulanta Tulcea Spitalul Judetean Tulcea Lista unitatilor autorizate pentru fise permise auto Lista unităților sanitare abilitate să elibereze certificate medicale de tip A5 Macheta drepturi salariale conform legii nr.153/2017 Tabel furnizori privati de servicii de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca - judetul Tulcea Apa sezon imbaiere 2014 Apa sezon imbaiere 2015 Apa sezon imbaiere 2016 Apa sezon imbaiere 2017 Noutati Apa sezon imbaiere 2018 Apa potabila Apa potabila 2018 Apa potabila 2017 GDPR Ghid informativ adresat populatiei Concursuri, examene Spitalul Judetean Tulcea Concursuri, examene Spitalul Orasenesc Macin Concursuri, examene Spitalul Tichilesti
 

Informatii si masuri de preventie privind FEBRA BUTUNOASĂ

« inapoi

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA JUDETEANA TULCEA
Str.Viitorului Nr.50 Tel.: 53.41.34; 53.44.47 Fax.: 53.42.90 E-mail: secretariat@dspjtulcea.ro
In fiecare an, in perioada mai-octombrie, ne confruntam cu aparitia si
cresterea numarului de cazuri noi de febra butonoasa . Directia de sanatate
publica acorda 0 atentie sporita la depistarea cazurilor, investigarea acestora.
Va informam ca la nivelul judetului Tulcea in anul 2018 s-au inregistrat 34
cazuri suspecte de Febra Butonoasa din care 30 au fost confirmate.
Febra butonoasa apare in diferite tari sub forma de cazuri sporadice sau
focare restranse, avand in cele cu clirna continentala 0 curba sezoniera cu un
maximum in lunile de vara, in functie de dezvoltarea evidenta a capuselor
vectore in sezonul calduros.
Febra butonoasa este 0 zoonoza transrnisjbila prin vectori (in principal de
Rhipicephalus sanguineus in Europa) cu focalitate naturala, determinata de
cocobacilul Rickettsia conorii. Transmiterea rickettsiei la om se reallzeaza direct
(ca urmare a intepaturii capusei infestate sau strivirii ei pe tegumente) sau
indirect la nivelul mucoaselor prin intermediul rnainll contaminate. Caracteristic
ricketsiilor este faptul ca sunt localizate intracelular si ca persista in celula
infectata. Rickettsiile afecteaza direct mamiferele, oamenii sunt gazde
accidentale. Din punct de vedere clinic, febra butonoasa se manifesta la debut
prin: febra inalta (prezenta in 97-100% din cazuri), cefalee (56%), dureri difuze
nespecifice (artralgii, mialgii). Examenul clinic poate depista escara de inoculare
(pata neagra) care se formeaza la locul intepaturii capusei. Aceasta este
indolora, eritematoasa sau necrotica si poate fi confundata cu 0 escoriatie sau cu
un furuncul.
Atragem atentia populatiei privind modalitatile de recreere intrucat capusele
sunt prezente atat in zonele rurale cat si in cele urbane, mai ales in locuri cu
vegetatie abundenta si cu umezeala.
De asemenea capusele sunt prezente in numeroase destinatii populare
pentru actlvltati in aer liber ~i turisrntlocatiile pentru picnicuri, in parcuri ~i
gradini). Riscul este mai mare atunci cand practicati activitaf in aer liber, cum ar
fi camparea in natura, drumetii, pescuit sau vanatoare si este necesar sa va luati
masuri de preventie. o alta expunere des intalnita este deparazitarea mecanica fara protectie a
animalelor de companie ignorand astfel potentialul de contaminare.
Recomandam in vederea prevenirii imbolnavirii cu Ricketlia Conori sa
acordati atentie sporita in alegerea locurilor de recreere si folosirea manusilor de
protectie la deparazitarea animalului de companie pentru a evita contactul cu
capusele .
Masuri generale de preventie:
a. Masuri protective pentru om in cazul activltatilor desfasurate in zone cu
potential de infestare cu capuse: - purtarea unor haine deschise la culoare cu
pantaloni lungi introdusl in sosete de culoare deschisa ~i textura mai deasa -
purtarea de pantofi sport deschisl la culoare fara orificii sau decupaje; papuciil
sandalele sunt excluse - inspectarea corpului cu atentie; capusele se pot fixa
oriunde fara a provoca disconfort la atasare sau in timpul hranirii - in cazul in
care sunt gasite pe corp capuse acestea vor fi inlaturate prompt cu ajutorul unei
pensete cu varful bont prin prinderea cat mai aproape de piele ~i tragerea in sus,
astfel tncat rostrul capusei sa nu ramana in piele. Dupa lnlaturarea capuselor
pielea se va dezinfecta cu acool (70%) si se va aplica un unguent continand un
antibiotic cu spectru larg - in zonele de piele expuse se vor aplica repelentl -
dupa 0 activitate in zona de risc hainele folosite vor fi tratate termic (ciclul de
spalare ~i uscareava fi de cel putin 1 h cu aer cald/fierbinte) .
b. Masurile privind animalele gazda constau in aplicarea de tratamente cu
acaricide adecvate ~i se adreseaza: - animalelorde companie (calnl, pisici, etc); -
animalelor domestice (oi, capre, vaci, cai ); Tratamentul animalelor se face la
indicatla medicului veterinar. Cea mai uzuala metoda este cea de aplicare de
picaturi de acaricid pe spatele animalului, in zona cefei. Majoritatea acaricidelor
contin piretroizi ca substanta activa. Adaposturile animalelor se trateaza prin
pulverizarea solutillor de acaricide in adaposturi ~i in jurul acestora. Produsele
acaricide utilizate in acest scop contin ca substante active substante din
urmatoareleclase chimice: organofosforice,carbarnati, piretroizi.
c. Masuri privind habitatele favorabile capuselor - realizarea unor arii fara
capuse in zonele rezldentiate prin: - reducerea veqetatiei inalte (ierburi, tufisuri),
tunderea gazonului sau a spatiilor inierbate. - inlaturarea frunzelor moarte, a
cracilor cazute ~i arderea acestora. - intaturarea veqetanel din vecinatatea sau
de pe peretii caselor.
--

 
Link-uri utile
Informare